Aerul de vacanţă de iarnă, completată cu câteva zile libere în plus la sfârșit de săptămână, mă face să zâmbesc şi să mă refer la exemple amuzante de marketing profitabil… sau mai puţin profitabil.

Un anunţ de mică publicitate scrie aşa: “Tânăr, sportiv, studii superioare, fără vicii, am casă mare, maşină scumpă, bani mulţi, nu vând şi nu cumpăr nimic, nu mă însor, doar mă laud.”

Am văzut deseori reclame Tv care laudă firma timp de zeci de secunde, fără să facă vreo ofertă irezistibilă, fără să îmi transmită vreun beneficiu (nici măcar subînţeles), fără vreo garanţie sau vreo solicitare de trecere la acţiune. .. iar ca titlu, desigur, numele firmei.

Altfel spus, reclamă de genul “ia te uită ce de bani dăm noi pe reclama asta şi nici măcar nu vindem nimic”.

Ce crezi, astfel de firme, adică firmele care plătesc mulţi bani pentru astfel de reclame,  se sinchisesc să testeze variante diferite, pentru a vedea care funcţionează cel mai bine?

Probabil, le pasă prea puţin de măsurarea rezultatelor… adică ceva de genul “cheltuim x tone de bani, câte tone (sic!) de bani câştigăm, cât ne cresc vânzările după lansarea reclamei?”

Înţeleg, e vorba despre gâdilarea egourilor acţionarilor şi şefilor, “ce tari suntem”. Fie, până la urmă sunt banii lor, ideea este să eviţi astfel de capcane tu, care ştii cu câtă muncă se obţine fiecare bănuţ.

Amuzamentul poate veni şi din reclame făcute cu stropi de sudoare care picură în ochi… să mă explic: încerc să evit greşelile gramaticale sau de ortografie în articolele pe care le scriu. Tot mai scapă câte una.

Atunci când scrii o reclamă, care costă nişte bani pentru publicare, toleranţa este zero. Un medicament şi-a făcut loc recent pe ecranul Tv într-o reclamă “…pentru copii cu aromă de portocale”. Un banner online îmi promite că voi …”câtiga premii” şi că am şansa să mă dau cu “balonulul”.

Oricine poate greşi. Atunci când greşeşti textul unei reclame, pierzi automat potenţiali cumpărători, fie pentru că laşi impresia că eşti neglijent, fie neserios (“Dacă nici atâta grijă n-au avut, cum vor avea grijă de mine?”).

Aşadar, arată textul tău familiei, prietenilor, unor necunoscuţi, oricui crezi că îţi va spune sincer ce crede, ÎNAINTE de a plăti pentru publicare.

Dacă te-ai ținut departe de reducerile de sfârșit de noiembrie, promovate sub un generic pe care l-ai auzit de atâtea ori, încât repetiția numelui s-ar putea să te irite, ei bine, ești printre cei câștigați.

În primul rând, reducerile sînt pline de primejdii, atât pentru vânzători, cât și pentru cumpărători – mai ales când unele dintre ele sînt false reduceri.

De regulă, lupta de uzură se dă între comercianții mari, lanțuri de supermarketuri, hipermarketuri, megamarketuri și gigantomarketuri… mă rog, magazine care vând volume colosale de mărfuri, ciupind profit din toate părțile.

S-a așternut liniștea peste revolta firmelor care vor să intre în astfel de lanțuri comerciale, sufocate de taxa de raft, de plasare și câte și mai câte alte condiții puse de magazin pentru a pune la vânzare produsele acelor firme.

Acest lucru înseamnă că situația este profitabilă și pentru unii, și pentru alții – altfel, de ce ar continua? Cumpărătorii par să câștige, profitând de reduceri – da, dacă ar cumpăra doar în zile de reduceri și doar mărfurile reduse, ar fi adevărat!

În al doilea rând, s-ar putea ca unii oameni – treptat, tot mai mulți, pe măsură ce „se duce vorba” – să se întrebe care este prețul real, cel redus sau cel de dinainte? Nu cumva, prețul inițial era umflat artificial? Încrederea cumpărătorilor, odată pierdută…

Exemplele pot continua la nesfârșit, cu panouri publicitare cărora le lipsesc datele de contact sau cu date de contact eronate (pagini de Internet inexistente, numere de telefon greșite și așa mai departe).

Scopul este ca tu să eviți astfel de erori costisitoare. La ce ar ajuta să arăt spre alții, când eu însumi am pierdut din vedere detalii importante, de mai multe ori decât aș vrea să-mi amintesc? Fără glumă, costurile pot fi copleșitoare…

Caută dezacorduri, litere “mâncate”, cacofonii (pardon, dar se întâmplă!), evită gafele, prescurtările („prim. mun.” in loc de „primaria municipiului…” nu ca ar conta prea mult) şi orice lucru care poate fi periculos pentru tine…şi nu ţine de mijloacele specifice unui marketing profitabil.

P.S. Uite, pagubosii nu se lasa, asa ca iata inca vreo cateva exemple de azi si de saptamana strecuta:

–  un SMS (nesolicitat) invita destinatarii sa-si petreaca revelionul la cel mai tare club… si indica o adresa de Internet www…. care duce… la o pagina a unui furnizor de servicii de hosting, sharing, cloud-computing… beeep, greseala! Bani aruncati pe fereastra…

– un slogan pe o dubita (van, na!) “excelenta face diferenta“. Ce crezi ca vinde sloganul acesta, inghetata, mobila, medicamente, servicii de depanare?

Ce conteaza, sloganul se potriveste la orice (frectie la piciorul de lemn, fiindca nu diferentiaza, este vag prin generalitate – cine zice ca esti excelent? si daca “excelenta face diferenta“, care este legatura cu firma care foloseste sloganul?).

Hai sa aruncam cu vorbe mari, pompoase, pretentioase, fara sa demonstram nimic si comunicand, ca de la o tribuna, un discurs sforaitor… la propriu!