Cum determinăm relevanța filozofiei pentru lumea în care trăim?
„Scopul filozofiei – scrie Thomas Hobbes, la jumătatea secolului al XVII-lea – este să ne ajute să punem la lucru, în folosul nostru, câteva dintre efectele deja observate […] sau să acționăm, producând – în măsura în care legile naturii ne îngăduie – efecte similare celor pe care le concepem în mintea noastră, în scopul îmbunătățirii existenței umane. […]
Scopul cunoașterii este puterea; scopul teoremelor […] este construirea de probleme; în sfârșit, scopul oricărei speculații este fundamentarea unei acțiuni, a unui plan pe care trebuie să-l punem în practică.“
Pornind de la acest articol din Dilema Veche, fundamentarea unei acțiuni de marketing, a unui plan pe care să-l punem în practică se face prin speculații, adică acele forme de gândire menite să emită ipoteze, teoreme şi probleme pe care să le rezolve într-o manieră predictivă, eficientă şi durabilă, adică repetabilă în mod sistematic.
Filozofia marketingului cuprinde o sumă de astfel de speculații, unele utopice, sortite eşecului, altele îndrăznețe dincolo de orizontul de timp care să le determine realizarea şi câteva reuşite, cu participare decisivă la găsirea unor soluții inovative, revoluționare, determinante pentru progresul tehnologic, social şi economic.
Astfel, acțiunile urmează unui plan, care urmează unor idei, care urmează unui proces de gândire. În cazul, frecvent, al unei pene de idei productive, inventarierea unor citate filozofice ale unor clasici sau parcurgerea unor lecturi relevante se transformă în izvoare abundente de soluții.
Uneori, însăși schimbarea, ca un șoc, apare ca urmare a filozofării, individuale sau în grup –adică formularea speculațiilor privind anumite evoluții, scenarii sau oportunități de afaceri valoroase.
O altă preocupare cu potențial creativ este cea care derivă și din filozofie, dar nu numai, și anume jocurile – fie acestea de natură logică, de tip concurs sau dedicate dezlegării unor șarade, descifrării unor enigme sau descoperirii unor teritorii noi, neexplorate.
Investigația este un astfel de joc, pornind de la premise și informații care, la început, par lipsite de asociere concretă, oferind mai degrabă indicii vagi decât date certe, cuantificabile. Și cercetările cantitative și calitative pot fi făcute ca niște jocuri.
Explorarea, testele, experimentele în condiții „de laborator” și alte forme de transpunere practică a teoriilor derivate filozofic au și ele rol funcțional important în găsirea unor soluții oportune pentru situații concrete dintr-o etapă de evoluție a sistemului de marketing.
Oricum, acest sistem, pentru a fi eficient, este obligat să aibă un caracter dinamic, să evolueze permanent, să se schimbe, flexibil, adaptabil și capabil de manevrele bruște impuse de condițiile date de mediul în care evoluează afacerea – crize sau oportunități neașteptate, apariții imprevizibile, evenimente rare etc.
Totuși, varianta ideală ar fi aceea a existenței unei filozofii capabile să contribuie la structurarea și funcționarea ireproșabilă a sistemului de marketing, imunizat față de orice evoluții, crize și situații extreme exterioare.
Rezumând, acesta ar fi rolul primordial al filozofiei marketingului: capacitatea de a emite și proba cu succes speculații capabile să asigure funcționarea optimă a unei afaceri, indiferent de ce se întâmplă în jurul ei.
Pentru detalii, poți să te înscrii aici la un curs de filozofie practică a marketingului, care va fi lansat online în 90 de zile. Evident, pentru înscrieri și plăți anticipate, reducerile vor fi pe măsură (90%). Alternativ, ai la dispoziție ghidurile gratuite și, desigur, Google, pentru căutări online de soluții eficiente, rapide și gratuite (dacă există).