Mulți angajatori se îndreaptă spre faliment garantat al afacerii, dacă eșuează în căutarea celor mai buni, celor mai potriviți și mai fideli angajați, ignorând ceea ce-i nemulțumește pe cei existenți. Recent, două cazuri au confirmat acest lucru: un grup de angajați cu vechime au fost concediați in corpore de o afacere de succes, iar un expert în resurse umane a supus criticilor publice candidații care au refuzat un loc de muncă plătit cu 1,000 de lei lunar.

Un studiu recent al Workfront, menționat aici, a cules și împărtășit cele mai mari 10 nemulțumiri ale angajaților și impactul lor asupra locurilor de muncă. Cei mai mulți se plâng de #1. ședințe inutile, care le risipesc timpul și #2. emailuri în exces, care le subminează productivitatea.

#3. Dintre cele mai folosite expresii, pe care angajații le consideră iritante, pe primul loc la antipatie se află „think outside the box” , expresie urmată de „sinergie”. Motivația este căutată și așteptată din alte direcții, cei mai mulți angajați, 69% dintre cei chestionați, spunând că ar munci cu mai mult spor, dacă ar simți că eforturile le-ar fi apreciate.

#4. Menționarea bonusurilor ca o parte așteptată a salariilor, limitarea la final de an sau sărbători, fără o corelare cu obiectivele și oferirea primelor aproape exclusiv pentru șefi constituie, împreună și separat, motive de nemulțumire pentru angajați.

#5. Felul în care se acordă concediile de odihnă, zilele libere și învoirile, inclusiv atitudinea șefilor față de acestea, atât ca regulă și ca excepție, influențează pentru 89% dintre angajați alegerea locului de muncă.

49% dintre angajați NU sînt mulțumiți de recunoașterea primită la locul de muncă: rețeta unui faliment garantat!

Conform altui studiu, accesibil aici, angajații unei firme care acordă importanță recunoașterii vor fi de 7 ori mai fideli.

#6. O altă nemulțumire vine din comparațiile făcute de șefi între angajații lor, atunci când le evaluează munca. De asemenea, evaluările vagi, confuze sau nemeritate generează frustrări și derută, lipsă de înțelegere și negativism.

#7. Diferențele dintre impresia inițială, de la angajare, și experiențele reale, de la locul de muncă, pot conduce la o reevaluare a atitudinii și dispoziției la efort a angajaților: de la decalarea unor termene de împlinire a unor promisiuni, până la amânarea unor lucrări, cu generarea unor costuri greu de recuperat pentru firmă.

#8. Este esențială alinierea inițială de viziune între firmă și angajați, asumarea valorilor comune și a obiectivelor de performanță și dezvoltare. Orice deviere ulterioară poate fi cauza unei falii greu de acoperit, dacă lipsesc măsurile preventive, care să împiedice aceste evoluții nefavorabile prin acțiuni planificate și coordonate de managerii firmei (instruirea practică, consolidarea coeziunii de grup, descrierea concretă a perspectivelor de carieră în interiorul firmei, etc).

#9. Cunoașterea reciprocă este superficială. Angajații vor să știe mai mult despre colegii lor, dar unde și cum să întrebe, fără să fie respinși brutal? Fiecare are propria limită a discreției, însă distanțele dintre colegi par să fie mai mari decât este cazul. Ascultarea eficientă este posibilă mai des, atunci când beneficiază de ajutor, de participarea unui mijlocitor, care să faciliteze dialogul, să „prezinte” părțile una alteia, într-o manieră agreabilă, din punct de vedere social.

Tu care crezi că este cea de-a zecea mare nemulțumire a angajaților, care poate duce spre faliment garantat orice afacere? Dincolo de salarii, mulți factori afectează randamentul oamenilor. Unii sînt mai bine știuți, alții mai puțin. Poate fi stresul resimțit o problemă atât de gravă? Lipsa perspectivelor de promovare în carieră? Lipsa de comunicare internă? Lipsa de pregătire profesională, ca neglijență a firmei față de oamenii săi? Ce părere ai?

Împărtășește cu un clic...Share on FacebookEmail this to someoneShare on LinkedInShare on Google+