Marketing național – de la originile neamului românesc
Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung (1521) este cel mai vechi document păstrat, scris în limba română, un adevărat model pentru orice început de marketing național, adică, al națiunii române, al românismului, al românilor, ca neam.
Înainte de acesta, manuscrisul de la Ieud (1391 sau 1392) este încă incert dacă este sau nu datat corect, a fost scris în limba română, cu caractere chirilice. În cazul în care datarea corectă este cea de mai târziu, documentul a fost scris în jurul anului 1626.
Avem, apoi, scrierile religioase ale lui Macarie (1508), Dimitrie Liubavici (1547), Coresi (între 1559 și 1583), Palia de la Orăștie (1582), apoi Neagoe Basarab (1521), Nicolae Olahul (1493-1568), Grigore Ureche (1590-1647), Nicolae Milescu, spătarul (1636-1709), Miron Costin (1633-1691), și Ion Neculce (1672-1745) – cronicari de pe meleaguri românești și de limbă română, cunoscuți și recunoscuți și de alte neamuri.
Identitatea neamului românesc are nevoie să fie cunoscută de la origini, așa cum copiii își cunosc părinții. Obiceiuri și trăsături de caracter, transmise din moși-strămoși, purtând numele și credința mai departe, împreună cu valorile și filonul autentic, care definește un neam și îl individualizează. Așa au crezut cu tărie și Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș sau Mihai Viteazu, Avram Iancu, Nicolae Bălcescu și Emanoil Gojdu.
Mesajul actual depinde foarte mult de ceea ce dorește fiecare să sublinieze, să scoată în evidență și să promoveze ca fiind definitoriu, însă particularizând în funcție de context și de interese, adesea, mercantile, meschine și chiar false.
Identitatea unui neam este o chestiune serioasă, iar generalizările, mai ales negative, au substrat subversiv, lipsit de argumente solide, justificat doar cu opinii contextuale, furnizate de cronicari obscuri, cu motivații egoiste. Modestia, smerenia, iertarea se justifică numai față de cei care regretă, recunoscându-și eroarea.
Românii au o datorie față de adevăr. Iar dacă identitatea națională este împroșcată cu noroi, prin minciună, românii înțeleg să se apere, invocând strămoșii, până în cele mai mici detalii și venind pe urmele nepoților acestora, până în zilele noastre.
Marketing național sub ocupație
Astfel, Neagoe Basarab, Constantin Brâncoveanu, Dimitrie Cantemir, Constantin Cantacuzino, Mitropolitul Dosoftei, Antim Ivireanul, Paisie Velicicovschi, Petru Movilă, Andrei Șaguna au continuat să vorbească și să scrie în limba română și despre români, în secolele XVI – XIX, înfruntând vremelnice imperii, fiind apreciați și recunoscuți și de neamurile vecine sau mai îndepărtate.
Școala Ardeleană, reprezentată de Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe Șincai și alții a ajuns până la Roma, ocupând funcții publice de seamă, importante pentru cultura și istoria europeană a neamurilor, traducând și publicând mii și mii de pagini, menite să lumineze mințile oamenilor de rând, să-i educe, să-i ajute să-și îmbunătățească viața, folosindu-se de descoperirile învățaților.
Acestora li se alătură oamenii de știință și inventatorii români, care au bucurat lumea întreagă cu felul lor de a fi și de a gândi: Grigore C. Moisil, Spiru Haret, Nicolae Teclu, Herman Oberth, Traian Vuia, Aurel Vlaicu, Henri Coandă, George Emil Palade (laureat al Premiului Nobel), Petrache Poenaru, Gogu Constantinescu, Gheorghe I. Marinescu, Ștefan Odobleja, Ion I. Agârbiceanu, Nicolae Constantin Paulescu, Victor Babeș, Petru Poni, Costin D. Nenițescu, Marin și Teodor Mehedințeanu, Onisifor Ghibu, Ion Cantacuzino, Emil Racoviță, Anghel Saligny.
Aceștia au revoluționat aviația, fizica, matematica, medicina, chimia, au fondat noi ramuri științifice (sonicitatea, cibernetica), desființând bariere care păreau impenetrabile, au dus numele neamului românesc departe, dincolo de granițele naționale, impunând respect, recunoștință și admirație.
Marketing național: româncele care reprezintă neamul
Desigur, româncele, mame, fiice, surori sau soții, au avut rolul lor în lume, îmbogățind-o: Sarmiza Bilcescu (1867-1935) – prima femeie din lume, doctor în drept, Ana Aslan (1897-1988) – savanta care a înființat primul institut de gerontologie, Elisa Leonida Zamfirescu – prima femeie inginer din lume, Smaranda Brăescu – prima femeie pilot din România, Virginia Andreescu Haret – prima femeie arhitect din lume.
Tot o româncă a fost și prima femeie neurochirurg din lume (1920-2008), Sofia Ionescu. În lumea artei, amintirea dragă a Haricleei Darclee (1860-1939) farmecă deopotrivă Parisul, Berlinul, Florența, Roma, Milano, Buenos Aires, Londra, Barcelona sau Moscova. Iulia Hașdeu, Elena Văcărescu și Martha Bibescu au onorat istoria românilor și și-au iubit și apărat neamul.
Mariana Nicolescu şi Angela Gheorghiu au voci româneşti extraordinare iar farmecul naiului este inegalabil în lume, purtat de maestrul Gheorghe Zamfir.
Pentru un marketing național corect, astfel de repere înseamnă un tezaur inestimabil. Astfel de referințe te împiedică să greșești, te ajută să stabilești anumite standarde și să cerni valoarea de aparențele care înșeală, mistifică sau acoperă cu noroi adevărata strălucire de diamant a acestor resurse naționale, adevărată fibră genetică de continuitate semnificativă a unui neam.
Mihai Eminescu a fost tradus în zeci de limbi, inclusiv în turcă și chineză, iar el a făcut traduceri fermecătoare din sanscrită. Nicolae Iorga a fost laureat de zeci de universități europene. Lucian Blaga, Mircea Eliade, Emil Cioran, Matei Vișniec, Eugen Ionescu, Vasile Alecsandri, George Enescu, Nichifor Crainic, Dumitru Stăniloae, Nicolae Steinhardt, Constantin Brâncuși, Sergiu Celibidache și mulți alți români au vorbit și vorbesc cu dragoste și azi străinilor despre neamul lor românesc. Petre Țuțea și Constantin Noica ne îmbrățișează părintește.
Marketing național: prezentul urmașilor
Harnici și inventivi, românii au ce să spună lumii, au cu ce să contribuie la tezaurul mondial de cunoștințe și valoare și o fac și azi, zi de zi, indiferent la ce nivel și în ce domeniu își desfășoară activitatea. Avem elevi și studenți laureați, an de an, ai olimpiadelor științifice și ai celor mai prestigioase universități din lume.
Iată câteva exemple din sport, multipli campioni europeni, mondiali și olimpici, români recunoscuți și respectați în toată lumea: Ivan Pațaichin, regretatele Iolanda Balaș-Soeter și Lia Manoliu, Nadia Comăneci, Elisabeta Lipă, Ana Pascu, Laura Badea, Camelia Potec, Gabriela Szabo, Cornel Oțelea, Ștefan Birtalan, regretatul Gheorghe Gruia și mulți alții, care și-au demonstrat calitățile, caracterul și valoarea.
Acestora li se alătură cunoscuții Ilie Năstase și Ion Țiriac, Virginia Ruzici și Simona Halep, Cătălina Ponor și Marian Drăgulescu, Gheorghe Mureșan, Horia Tecău, care duc cu tenacitate mai departe numele de român, ridică drapelul pe cel mai înalt catarg și fac să se audă imnul României în toate zările.
Românii obțin medalii de aur la saloanele internaționale de invenții și inovații și au făcut ca a doua cea mai vorbită limbă în Microsoft să fie limba română. Eugen Pavel, Iustin Capră, Iordan Stavăr, Ionuț Budișteanu și alți români au obținut în ultimii ani premii prestigioase la concursuri internaționale de invenții brevetate, cu aplicații practice extrem de valoroase.
Cu siguranță, mai sînt și alți români, demni de a fi menționați pentru contribuția lor la afirmarea filonului românesc caracteristic, dincolo de orice încercări menite să umbrească valoarea certă a acestui neam. Adevărul trebuie spus iar minciuna trebuie combătută. Este important să te identifici cu neamul tău și să-l aperi cu dreptate, așa cum aperi orice adevăr de la tatăl tău și de la mama ta, de la bunici și străbunici.
Intențiile necurate ale celor care împroașcă aiurea cu noroi ne pot orbi, în momentele de dezamăgire sau provocați de unele situații trecătoare, de neajunsuri și nemulțumiri efemere. În fața atacurilor străine, instinctul determină strângerea rândurilor, pentru apărare și răspuns.
Românii pot mulțumi străinilor care ne vizitează țara și o apreciază la justa ei valoare, cu oameni și bogății ale locurilor, cu obiceiuri și mod de viață. Olandezi, englezi, americani, prinți sau profesori, pensionari sau tineri, călători sau căsătoriți și stabiliți în România, contribuie la transmiterea unui mesaj de marketing național, care promovează adevărul.
Strategiile de marketing național se află încă în perioada de căutări, rătăcind printre frunze purtate de vânt de la munte la mare și înapoi, gâfâind în traficul aglomerat de pe Valea Prahovei sau căutând corectitudinea aparentă a gazdelor străine, care stau cu ochii pe portofelele turiștilor.
Schimbarea mesajului de marketing național se poate face cu forța unui val de picături adunate, dacă fiecare își face bine lucrul pe care s-a apucat să-l facă, fără să arunce cu noroi asupra vecinilor, chiar și atunci când ei greșesc, mai ales dacă noroiul ascunde adevărul și vine ambalat în frustrări străine de neam și de țară.
Dacă-ți iubești copilul, îl corectezi cu blândețe când greșește, fără să-l faci de rușine în fața străinilor. Celor mai în vârstă, le vorbești cu respect, ca unor părinți și frați, ajutându-i să se îndrepte, fără să-i faci de ocară, arătându-le adevărul cu dragoste și răbdare.
Românii au valoare, ca neam și ca indivizi, de la părinții și bunicii tăi, până la prietenii și cunoscuții prietenilor tăi și ai rudelor tale, din țară sau din țările pe unde i-a purtat viața, de unde câștigă cinstit, muncind, cele necesare traiului lor.
Strategia de marketing național este necesară pentru a recupera, afirma și promova valoarea reală a contribuției pe care românii, ca neam, o pot aduce progresului, național, european și internațional, în toate domeniile în care românii au arătat că se pricep și pot să o facă.